Când sunt printre-a mării valuri
Când sunt printre-a mării valuri,
Ca luntrea-n sus și-n jos,
Ferit sunt de stânci și maluri,
Când totul e furtunos.
Da, mă păzește Isus Cristos!
El mă ferește, El mi-e far luminos!
Busola mi-a dat-o mie,
De-acum nu mai rătăcesc;
Cuvântu-I e vorbă vie,
Cu El drumul nu-l greșesc.
Furtuna când izbucnește
Și urlă înfiorător,
Cârmaciul tot mă întărește
Cu chipu-I surâzător.
Când e liniște pe mare,
Când e cerul fără nori,
La cârmă, cu mână tare
Isus este veghetor.
Voios pot privi în zare,
Scăpat sunt de stânci, pirați,
Cunosc strâmta mea cărare
Căci drumul mi-e luminat.
Home