Ce frumos, când n-oboseste
Ce frumos, când n-obosește
Ce frumos, când n-obosește
Servul Tău, lucrând cu zel!
Când pe cei pierduți trezește,
Doamne-alături ești de el!
Și ce slujbă minunată
Să fii servul lui Isus;
Decât viața Lui predată
Nu-i nimica mai presus!
Pe a vieții-ntinsă mare,
Grijuri tu să n-ai deloc!
Cârma-n mâini Isus o are,
Tu păstreaz-umilitu-ți loc!
Sub a Lui privire vie,
Tu să-i fii un slujitor,
Viața ta a Lui să fie,
Și acum și-n viitor!
Să vestești iubirea-I mare
Și al jertfei Sale dar!
Tuturor ce n-au iertare
Să le spui de al Său har!
Căci Cristos poate să trezească
Inimile cât de tari,
Harul scump ca să-l primească
Al iubirii Sale mari!
Fii oricând o mângâiere
Pentru cel nenorocit!
Ne-ncetând în rug-a cere
Ca so fie mântuit!
Arătându-I ce iubire
Dumnezeu a dovedit,
Pentru-a noastră mântuire,
Pe-al Său Fiu când L-ai jertfit!
Home