Iubirea adâncă a Tatălui
1. Iubirea-adâncă-a Tatălui, nimic nu o măsoară,
Ce-avea mai scump El dărui, făcând din noi comoară.
Durere de neînchipuit, căci Tatăl Și-a-ntors fața
Pe Cel ales L-a părăsit, iar nouă ne-a dat viața!
2. La Fiul răstignit privesc, păcatu-mi cum Îl frânge
În rând cu cei ce Îl hulesc și vocea mea-L străpunge.
Pe cruce Eu Te-am țintuit dar când Ți-ai dat suflarea,
Al nopții chin s-a risipit și mi-ai adus iertarea!
3. Cu ce-aș putea să mă mândresc căci daruri n-am, nici fapte,
Cu învierea-I mă fălesc, cu salvatoarea-I moarte.
O, nu-s de-ajuns spre-a-Ți mulțumi, nici cânt, nici osanale,
Christos cu viața Sa plăti, a mea răscumpărare!
Home