Când vezi ades că-mi obosește pasul
Când vezi ades că-mi obosește pasul
Și istovite pleopele-mi se-nchid
Isuse chipul Tău atunci mi-l lasă
Cu farmecul întreg cu-al lui senin.
/: Că așa porni-voi iarăși înainte
Privindu-te puteri umplea-mă-vor
Prin grele neguri drumu-mi vei deschide
De aceea te urmez cu-atâta dor :/
Nu vreau să fug o, nu din greul luptei
E-așa frumos pe-învolburate mări
Eu știu că mâna Ta-i atunci cu mine
Iar drumul urcă mai presus de zări.
/: Adesea mă-înpresoară greu pustia
Și nu văd ajutor de nicăieri
Isuse atunci când nu mai am pe nimeni
Atunci e locul Tău să Te cobori :/
Te-aștept să vii, viața-mi te dorește
Treci peste munții care ne despart
Că tot adâncul inimi-mi tînjește
Și-n dorul ei privirile îmi ard.
/: Nimic nu va ținea o veșnicie
Nici desmierdări, nici lacrimi, nici fiori
Doar arșița iubirilor de Tine
Îmi umple viața-ntreagă de comori :/
Home