Eram la fântână apă ca să scot
Eram la fântână apă ca să scot
Când cu glasul dulce mi-a vorbit Hristos.
Apa sfânt-a vieții El mi-a dăruit
Toată fericirea în El am găsit.
/: O, ce zi minunată ziua când L-am întâlnit
El mi-a iertat tot păcatul, și m-a mântuit :/
La margini de drumuri stăteam și cerșeam
Nu vedeam lumina căci eu orb eram,
Până-n ziua-n care m-a atins Isus,
Ochilor lumină doar El a adus.
În această lume rătăceam și eu
Fără sens în viață, fără Dumnezeu,
Dar a fost o clipă când am auzit
“Vino-acum acasă, fiule iubit”.
Home