Nu mă știe

Se pleacă ziua înspre seară

Se-aprinde un luceafăr sus,

Mă-nconjoară tăceri de ceară

Pândind cuvintele ce nu-s.

Mă uiți, Dumnezeu,

Mă tulbură-o stea

În sufletul meu

Și inima mea.

Mi-s munții-alături la picioare

Și trece-un mâine peste ieri

Mai plânge-un cântec, mă mai doare

Mai suflă-un vânt de nicăieri.

Mai suflă un vânt

Mai suflă-a pustiu

Pe-un drum de pământ

Mă cheamă să fiu.

Mă mai arăt într-o oglindă

Mă mai privesc un pic și las

Să-mi ardă stelele în tindă

În liniștea ce mi-a rămas.

Oglinda-i a mea

Dar nu mai sunt eu

Mă tulbură-o stea

Mă uiți, Dumnezeu.

Un val se-nalță peste-o mie

O zi s-a dus, o alta nu-i

M-am rătăcit și nu mă știe

Nici Dumnezeu de sunt a Lui.

Am fost, am venit

Am fost, am plecat

Un ceas s-a oprit

Un râu a secat.

Mă uiți, Dumnezeu

Mă tulbură-o stea

Și sufletul meu

Se duce cu ea.

Home