Nu-i loc mai sfânt decât acela
Nu-i loc mai sfânt decât acela, unde-i Hristos și unde-s ai Săi
Acolo-i Duhul Sfânt, Puterea, acolo-i dragostea văpăi!
Cuvântul Sfânt, acolo-i soare, credința-i umblet fericit,
Iar părtășia simțitoare, e-avântul cel mai strălucit!
Nu-s stări mai sfinte ca acelea de pe Taborul luminos,
Când e Hristos în toți ce cântă, când toți ce cântă-s în Hristos!
Când de Hristos, e plin Cuvântul și-n rugăciune-i plin de El,
Atunci, afară și-nlăuntru, Hristos străluce-n orice fel!
Nu-i ceas mai sfânt decât acela, în care-s frații adunați
Și inimi lângă inimi una, în duh se roagă-ngenuncheați!
Când rugăciunea lor se-nalță, scăldată-n lacrimi, prin Hristos,
Îngerii-s frați, iar frații-s îngeri, pământu-i sus, iar Cerul jos!
Nu-i Har mai sfânt decât acela, să fii cu Domnul și ai Săi
În rugăciune și-n cântare și-n lacrimi lângă frații tăi!
Oriunde-s ei, fă tot și du-te! Oricâți sunt ei, fă tot și stai!
Oricum sunt ei, fă tot și-i caută, căci unde-s ei, e-un colț de Rai!
Home