S-a dus, Doamne, bucuria
„S-a dus, Doamne, bucuria
Din inimile noastre."
Așa spune Ieremia,
În Cartea Plângerilor.
„Și jalea a luat locul
Jocurilor din popor,
Căci vedem cum s-a stins focul
Scumpului Mântuitor."
O, bucurie, bucurie,
Unde ești? Unde te-ai ascuns?
Vin' la noi, încă o dată,
Bogăție de nespus!
„A căzut, Doamne, cununa
De pe capul nostru-acum
Și cu toți gemem întruna,
Când călătorim pe drum.
Inima mereu ne doare,
Ochii s-au întunecat
Și-așteptăm, iubite Soare,
Să răsari încă o dat'."
„Doamne, uită-Te cu milă
Spre Sionul pustiit!
Căci mereu în el se plimbă
Toți șacalii profețiți.
Scaunul Tău de domnie
Dăinui-va-n veșnicii,
În a Ta Împărăție,
Unde-s numai bucurii."
„Pentru ce ne uiți, o, Doamne
Și ne-ai părăsit de tot?
Întoarce-ne iar la Tine!
Dă-ne zile ca-n trecut!
Ne-ai lepădat de tot, Doamne,
Și-așa rău Te-ai mâniat,
Azi, când inima ne doare,
Și-avem duhul întristat!…"
Home