Să nu îmi ceri (Go Ask)

Să nu îmi ceri ca să-ți explic

Cum poți să-ncepi din nou

Cum inimile tari se pot schimba;

Să nu îmi ceri ca să-ți dezleg toate misterele

Cum pot în față să-ți zâmbesc din nou.

Du-te la omul ce-a găsit calea spre casă și-a pornit

Singur, pe-un drum pietros și-nțelenit;

Și du-te vezi acel copil, colo, ce-aleargă-acum voios

C-a fost atins și vindecat de El.

Și să-l mai vezi și pe-acel om ce-n fire și-a venit și-apoi

Să-ntrebi: e oare simplu de-nțeles?

Nu mă-ntreba, e bun sau rău?

Atâta știu că vina mea s-a dus

Și nu știu nimic mai mult.

Să nu îmi ceri să-ți dovedesc

Că există Dumnezeu

Și cum eu știu că El se-ngrijește;

Să nu mă-ntrebi cum de-a ales să meargă cu mine

Să-mi înnoiască inima frântă.

Du-te la acel copilaș ce-avea un Tată ce-l iubea

Duios, El i-a atins viața;

Și du-te vezi vindecarea femeii ce s-a atins numai

De El, de poala hainei Lui.

Și du-te-ajunge famenul care Scriptura a-nțeles

Și azi știe că e mântuit;

Eu nu mă cred prea înțelept

Dar una știu că orb am fost

Dar văd acum și-s tare fericit.

Famenul a zis lui Filip: "Rogu-te, despre cine vorbește prorocul astfel? Despre sine sau despre vreun altul?" (Fapte 8: 34)

Home