Un om trăia odată

Un om trăia odată, Iair el se numea

Fruntașul sinagogii din veacu-ndepărtat

Și la nenorocire el nici nu se gândea

Și la nenorocire el nici nu se aștepta

/: Dar vai! Ce grea durere ce vânt îngrozitor!

Sufla din a lor casă un vânt usturător!

Că scumpa lor fetiță, copila lor muri

S-a dus din a lor casă a mamei bucurii :/

Atunci Iair aleargă să-L cheme pe Isus

Să-l cheme în a lor casă, în casa cea de plâns

Domnul cu ucenicii atunci chiar le vorbea

Iair I se închina și astfel Îi grăia:

/: Fetița mea e moartă, iar dacă vei veni

Eu știu că o să-nvie, deci nu mai zăbovi

Să-nvie-a mea fetiță e tot ce îmi doresc eu

Căci știu că ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu :/

Atunci Domnul se duce în casa lui Iair

Unde era durere, amar, necaz și chin

A dat pe toți afară și astfel El grăi:

"Talita cumi!" - "Scoală!" - "O, scoală, nu dormi! ''

/: Atunci - O, ce minune! Copila a-nviat!

Căci Domnul e-nvierea, Isus cel minunat

Azi Domnul înviază chiar pe păcătoși

De aceea azi te-ntoarce și vino la Hristos! :/

Home