Venind la regele iudeu
Venind la regele iudeu,
Isaia murmura cu jale:
„Așa vorbește Dumnezeu:
Fă rânduiala casei tale,
/: Căci vei fi dus, din patul tău,
Jos în țărâna cea din vale!” :/
Iar regele s-a-ntors plângând
Și-a zis, cu fața la perete:
„Tu știi, Părinte bun și sfânt
Că Tu mi-ai pus pe mâini pecete,
/: Că am umblat curat și blând,
Și n-au fost patimi să mă-mbete…” :/
Văzând Stăpânul cel suprem
Acele lacrime umile,
El, Care știe că suntem
Doar umbre pale și fragile,
/: I-a prelungit al vieții ghem
Cu cinsprezece ani de zile. :/
Și dacă mult s-a bucurat
De ani-aceștia Ezechia,
Strigați cu toți în lung și-n lat
Și dați de veste bucuria,
/: Că, iată, nouă ni s-au dat
Nu cinsprezece ani, ci veșnicia! :/
Home