Albastre zări de cântec

Albastre zări de cântec,

Scăldate-n armonii,

Se înalță din glasuri

Mici și limpezi de copii. –

Mulțimi cu răni în suflet,

Purtau pe braț finic

Și-umpleau de freamăt vesel

Drumul și holda de spic,

Că spre Ierusalimul sfânt,

Venea Isus cel blând.

Ierusalim, Ierusalim,

Deschide-ți poarta larg!

Osana! Glorie! Slavă!

Osana, Domnului!

În clipa cea senină

Și-n plânsul cel mai greu,

Orașul de lumină,

Răsare-n gândul meu.

Safire și topaze

În inimă-îmi plutesc.

/: Pe tron, de mii de raze,

Ierusalim ceresc. :/

Salvează, noapte,

Ce sublim!

De îngeri, înstelat.

Minunat Ierusalim,

Fără-seamăn, neașteptat.

Mai sunt dureri,

Dar cred și sper,

Așa cum Domnul a zis.

Mai sunt dureri,

Dar știu în cer,

Orașul cel promis

Și trec prin foc

Și trec prin val

Și zilnic prin pustiu,

Dar sus, la marea de cristal,

Orașul meu, îl știu.

Poporu-n slavă va cânta,

Cu îngeri „Osana! ”

Va fi un cântec ne-ntâlnit,

Cu Cel ce ne-a iubit.

Un „Aleluia! ” nou va fi,

Să umple-n veșnicii.

Ierusalim, Ierusalim,

Deschide-ți poarta larg!

/: Osana! Glorie! Slavă!

Osana Domnului! :/

Home