Arde inimoara-n piept

Arde inimoara-n piept și Te-aștept, aștept să vii,

Arde așteptarea-n gând, eu aștept pe Domnul Sfânt!

Tu ai spus că vei veni-n curând și eu stau tot suspinând.

Umbra serii s-a lăsat peste câmp și peste sat.

Când se-aprind luminile, se-nmulțesc suspinele,

Mult e dorul meu din piept până când eu mai aștept.

Tot aștept mereu să vii, se văd căile pustii,

Arde inima în mine după țara-n veșnicie.

Ah, mi-e dor, mi-e dor, mi-e dor, scumpul meu Mântuitor,

Ah, mi-e dor de casa Ta! Când eu oare Te-oi vedea?

Când, Isuse, vei veni, sus la Tin' ne vei răpi,

Că s-au stins candelele și-au ațipit fecioarele fără returnelă.

Miezul nopții va sosi și Tu Mire vei veni,

Căci cu toți ne-am depărtat și de Tine am uitat.

Căci cu toți ne-am depărtat de Izvorul cel curat,

Izvorul apelor vii adapă ai Tăi copii.

Home