Când cerul nu era făcut
Când cerul nu era făcut,
Când munții nici nu s-au născut,
Stăteai demult pe tronul Tău:
Din veșnicii ești Dumnezeu!
Oricâte mii de ani ar fi,
La Tine nu-s decât o zi…
Tu știi cărarea tuturor:
Trecut, prezent și viitor!
Suntem pribegi și călători,
Plutind ca norii trecători,
Dar, cât suflare ne vei da,
Pe Tine Te vom adora!
Învață-ne să prețuim
Comoara clipei ce-o trăim!
Al vieții noastre Domn să fii
Și să-Ți slujim în veșnicii!
Home