Când în calea-mi spre pierzare
Când în calea-mi spre pierzare
Alergam rătăcitor.
M-ai chemat plin de iubire,
Scumpul meu Mântuitor!
/: Tu m-ai scos :/ din valul lumii
/: Și din mâna :/ celui rău.
/: Și din rob :/ al rătăcirii
M-ai făcut copilul Tău! :/
Binecuvântat fii veșnic
Cel ce-atâta mai iubit.
Binecuvântată fie
Jertfa ce m-a mântuit.
Binecuvântată fie
Dragostea ce m-a chemat
Și cuvântul și blândețea
Inimii ce m-a chemat.
Binecuvântat să fie
Glasul ce L-ai folosit
Să mă cheme, să mă-ntoarcă
De pe drumul rătăcit.
Binecuvântată fie
Ziua în care Te-am aflat
Căci cu Tine-mi este drumul
Tot mai binecuvântat!
Home