Cu Tine nu sunt singur - Psalmul 139
Cu Tine nu sunt singur, Doamne, orice-ar fi,
Căci Tu mă cercetezi de-aproape și mă știi,
Tu știi când stau pe loc sau când la drum pornesc,
Pătrunzi în gândul meu cu Duhul Tău ceresc.
Tu știi cuvântul meu'nainte de-al rosti,
Cu drag mă înconjori, prin har să pot trăi,
Eu nu pot să cuprind înțelepciunea Ta,
Dar vreau să Te slăvesc cât viață voi avea.
Unde pot fugi să m-ascund de fața Ta?
În munte sau la margine de mare?
Chiar și-n ceruri sus de-aș zbura, mă vei afla,
În bezna lumii, Tu ești al meu soare.
Tu m-ai întocmit, Tu m-ai zămislit,
Tu ai fost și pentru mine Dumnezeu și Tată,
Fii în veci slăvit, veșnic preamărit!
Căci Tu m-ai zidit, o făptură minunată.
Când nu eram născut, știai viața mea,
Cu dragoste de-atunci m-ai scris în cartea Ta,
O, cât de nepătruns e planul Tău divin,
A Ta e viața mea, și Ție Ți-o închin.
Nimicește, Doamne, tot planul celui rău
Și ura ce-o arată pentru Tine.
Preamărit în veci fie Numele Tău,
Dreptatea Ta și faptele-Ți divine!
Home