Cum crinii înfloresc
Cum crinii înfloresc, În zori sub cer
Și doar o zis trăiesc, Iar seara pier.
Așa-I de trecător,
E omul muritor
Ca norul călător,
Mai trecător.
Ca ceața de pe văi, Ce piere-n vânt
Se duc a noastre căi, Către mormânt.
Ca umbre străvezii, Spre zări trecând
Se duc mereu cei vii, Rând după rând.
Întoarce-te acum, La Domnul Sfânt
Căci viața-i vis și fum, Și nori și vânt.
Home