Cuvântul vieții răsună
Cuvântul vieții răsună
Răsună ca trâmbița-n zori
Podoaba ta frate creștine
Să fie cuvântul mereu
Acesta-i cuvântul ce sună
Și sună să ști nu-n zadar
La cei mândri le stă împotrivă
Iar celor smeriți le dă har
Podoaba ta frate creștine
Nu-i slava de-aicea de jos
Ci pacea și harul să-ți fie
Căci acestea duc la Hristos
Nu vinde tu slava pe ocară
Căci astfel nu poți ca să scapi
Cuvântul rămâne-n picioare
Căci el îți dă biruință-n rai
Când cerul își scutură bolta
Când domnul veni-va pe nori
Cel smerit va fi o scânteie
Iar cel mândru va fi ca un stâlp
Te-ntreabă tu frate creștine
Te-ntreabă ce roade ai adus
Căci aur argint și pietre scumpe
Acestea rămân doar atât
Un vuiet de ape se-aude
Un vuiet se-nalță în slăvi
E gloata cea mare ce cântă
E Domnul se-nalță în zări
Ești vrednic părinte de slavă
Acela ce-ai fost și vei fi
Ți-aducem cu toți mulțumirea
De slava ce-a fost si va fi.
Home