De ani de zile la Crăciun
De ani de zile, la Crăciun
Ne amintim de Domnul Blând
Umil în iesle S-a Născut
Căci loc în casă n-a avut
Și noi adesea îl uităm
Și-n ieslea inimii-l lăsăm
Deși e Fiu de Împărat
Uităm ca să-i zidim palat
Căci nu-i palat de pe pământ
Ci-n inimă, îndemnul Sfânt
Zidim o Doamne un altar
Ca semn de jertfă pentru har
De ce mereu să îl uităm?
Și-n ieslea inimii lăsăm
Cu mii de grijurii pământești
Uităm de răsplătiri cerești.
Home