Domnul m-a adus (Down The Sawdust Trail)
Din câte amintiri ce n-au uitare
Este una ce o prețuiesc mereu
E ziua când într-o adunare
Am primit harul de la Domnul meu.
Domnul m-a adus într-o adunare
Pe genunchi să cad înaintea Lui
El m-a ridicat cu a Lui iubire
Iar de-atunci, și eu sunt un copil al Lui.
Îmi amintesc de mama mea cea dragă
Când pe genunchi, ne-ncetat, ea se ruga
Mama dorea, plină de speranță
La Isus, atunci, să găsesc viața.
Domnul nu întârzie în împlinirea făgăduinței Lui, cum cred unii; ci are o îndelungă rabdare pentru voi și dorește ca niciunul să nu piară, ci toți să vină la pocăință. (2 Petru 3: 9)
Home