Înțelepții lumii mă înconjoară
Înțelepții lumii mă înconjoară
Și mă întreabă cine-i Isus.
Pun la-ndoială a mea credință
Și spun că voi suferi nespus.
De nimeni nu mă tem, pe Tine când Te chem
Numele Tău cu drag eu Îl vestesc
În fața cui voi sta, nu mă voi clătina
Căci legea Ta eternă o păzesc.
Privesc în zare mărețul soare
Ce strălucește neîncetat.
Pun o-ntrebare la fiecare
Cine cunoaște cin` l-a creat.
Și dacă într-o zi soarele-ar zăbovi
Cine-ar cunoaște taina soarelui?
Știința omului cu-nțelepciunea lui
Nu va cunoaște taina soarelui.
Câmpiile toate, munții și marea
Vestesc iubirea Celui Prea-Nalt
Tot universul și-ntreg pământul
La glasul Lui s-au cutremurat.
Și toate florile-și deschid petalele
Pe-al câmpului ogor nemărginit
Și tot ce ai creat, doar omului i-ai dat
Fiindc-atât de mult Tu l-ai iubit
Home