Iubirea când suspină

Pășind mereu prin mărăcini

Picioarele-s lovite

Mai poposesc când sângerez

Iar rănile-s cumplite

Atunci eu văd cum Dumnezeu

Se-apleacă înspre mine

Și cu iubire El duios

Mă mângâie ușor

Iubirea când suspină

Aici, chiar lângă mine

Alină orice rană din inima mea

Iubirea mijlocește

Când sufletul mă doare

Și-mi șterge orice lacrimă.

N-aș înțelege rostul meu

Prin valea de suspine

De n-aș iubi ca Dumnezeu

Pe frații mei din lume

Aici în valea plângerii

Iubirea ne adună

Să ne unim în rugăciuni

Mereu în fapte bune.

Home