Mă doare Doamne, foarte tare
Mă doare Doamne, foarte tare;
Mă doare de poporul Tău,
Când văd că stă în nepăsare,
Simt că m-apasă-n pieptul meu.
Și tot oftez, și mă gândesc
Ce-ași mai putea oare făcea?
Îi mai ridic, îi cercetez,
Mă rog credință a ne da.
Și nu știu cât ne mai rabzi, Doamne?!
Și cât așa o să Te-nduri?
Va fi venirea Ta cea mare;
Vom fi cu Tine, sau singuri?
De nu vrem să luptăm de-acuma,
Să facem tot ce mai putem,
Nu vom putea primi cununa
Și-n locul sfânt ca să ședem.
Mă doare Doamne, foarte tare;
Mă doare de poporul Tău,
Când văd că stă in nepăsare,
Simt că m-apasă-n pieptul meu.
Parcă mă trage și pe mine,
Mă văd un om fără elan;
Tu, prinde-mă de mână bine,
Căci vreau s-ajung în Canaan.
Din Tine eu primesc tărie,
Prin Duh îți rămân credincios,
Trimite-mi îngeri ca solie,
Fii turnul meu, Isus Hristos!
Și fă o punte prin credință,
Să ies biruitor mereu.
Să te slujesc mai cu silință,
Să fiu exemplu, Tatăl meu.
Home