Mi-ai spus

Mi-ai spus că fără a tale șoapte

Mi-apune ceru-n asfințit,

Când stele plâng ascunse-n noapte

Al zorilor cânt nerostit.

Mi-ai spus că fără a Ta nădejde,

Sunt ca un șoim rătăcitor

Ce țărmul gloriei îl vede,

Dar rănile din piept îl dor.

Pribeag prin munții de întristări

Tu m-ai chemat din rug de foc mistuitor,

La Tine plângând'nainte Ți-am căzut

Și te-am rugat să-mi fi

Al vieții mele scut și bun mântuitor.

Mi-ai spus că fără a Ta iubire

Mi-e sufletul un jar nestins,

Când flăcări vii din nemurire

Cu ură vânturi reci l-au stins.

Mi-ai spus că fără a Ta speranță

Al inimii catarg mi-e frânt,

Când vin furtuni de suferință

Și-n barca vieții nu e cânt.

Ți-am spus că Tu-mi ești dimineața

Pe cerul rănilor din piept,

Și-mi risipește-n lacrimi ceața

Când mângâierea o aștept.

O, Doamne dragostea-Ți mi-e focul

Speranța e catargul meu,

Nădejdea-i aripa și cântul

Ce-L poartă-n el pe Dumnezeu.

Home