Nu mai doresc nimic de jos

Nu mai doresc nimic de jos:

Puținul ce-l găsesc, mi-ajunge;

Tot ce-i mai mult, e-anevoios;

Tot ce-i mai strălucit, străpunge.

Nu mai doresc să am aici

Nici laude, nici veselie:

Mi-ajunge partea celor mici,

Iubirea lor mi-e avuție.

Nu mai doresc decât să pot

Să merg cu frații împreună;

Un gând și-o inimă în toți,

Ce au primit ei din cer să țină.

Nu mai doresc decât să fiu

Găsit, în orișice-ncercare,

Zidit pe adevărul viu,

Tăcut în orice-mprejurare.

Smerit, în orice loc-nalțat;

Curat, în orice-ntinăciune;

Umblând, în tot ce-am învățat;

Plângând în orice rugăciune.

Iubind, în orice lepădări;

Crezând, în orice zguduire;

Statornic primei ascultări;

Neostenit, spre mântuire.

Nu mai doresc nimic străin

Ce ne-amenință veșnicia;

Mi-ajunge-n suflet pe Hristos

Și-n adunare, părtășia.

Nu-mi mai doresc, nu-mi mai doresc,

Decât de Domnul împreună

Să poată, când am să sfârșesc,

Să zică: „Vino, slugă bună!"

Home