O, călător

O, călător, o, suflet

Ce pribegești mereu,

Să-ți afli ajutorul,

Numai în Dumnezeu…

Încrede-te în Domnul

În viața de pribeag,

Și El să-ți fie-ntruna

Stăpânul cel mai drag.

Când valul cel năpraznic

Te-a dărâmat cumplit,

Ai plâns, ți-ai plâns amarul

Și nimeni n-a venit.

De-atâtea ori pe cale

În cel mai greu necaz,

Doar Domnul ți-a șters fruntea

Și lacrima pe-obraz.

Și ai văzut atuncea

Că Cel ce-i muritor,

Nu te-a văzut în chinuri

Să-ți deie ajutor.

De-i asculta îndemnul

Și-i fi ascultător,

Va fi mereu cu tine,

În vecii vecilor.

Home