Pe munte am căminul

Când aud în depărtare luptă, zgomot mare.

Știu atunci că mulți sunt robi păcatului viclean.

Frica și-ndoiala în zadar își fac chemarea,

Nu mă voi întoarce din Canaan.

Pe munte am căminul,

Sub un cer clar și senin.

Beau apă din izvorul,

Ce-ntotdeauna-i plin.

O, da cu mana mă hrănesc eu,

Care-o aflu pe deplin.

Căci eu locuiesc în Canaan.

Jos furtuna și-ndoiala, lumea o frământă.

Omenirea e în luptă cu vechi dușman.

Iar acolo-i strălucire, liniște și pace,

Eu pe veci sunt sigur în Canaan.

Bată vântul cât îi place, n-are ce îmi face.

Adăpost și siguranță eu la Domnul am.

Sigur cu a mea viață în Cetatea Sfîntă,

Nu mă voi întoarce din Canaan.

Home