Peste valurile lumii
Furios al lumii val
Izbește-n corabia mea…
Sunt departe de-orice mal
Și furtuna-i tot mai grea…
Dar în mijlocul furtunii,
Peste valurile lumii
Domnul meu vine ca-n vis
Și mă scoate din abis.
El, oprește-orice furtună
Și mă scoate la lumină.
Liniștește valul, marea…
Și-mi asigură salvarea.
Urlă lumea furioasă
Vrând credința-mi îneca
Și nădejdea luminoasă
Pe veci a-mi întuneca…
Dar în mijlocu furtunii,
Peste valurile lumii,
Vine Domnul ca în vis
Și mă scoate din abis,
Din noapte și din furtună,
La pace și la lumină;
La Limanul mult dorit
Să fiu veșnic fericit.
Prin furtunile vieții
Vâslesc și prin întuneric
Căci vin zorii dimineții
Și Cel ce-I Atotputernic.
În mijlocu-ntunecimii,
Poruncind mării, furtunii,
Plin de har și de lumină
Hristos Domnul E la cârmă.
Cumplitele-amenințări;
Suferinți, boli și dureri,
La Cuvântul Său se-opresc
Și toți vrăjmașii amuțesc!
Home