Să ne-ndemnăm

Vezi cum rândunelele, spre toamnă

Se adună și se pregătesc.

Numai pentru zbor cu zor se-ndeamnă;

Doar un singur țel împărtășesc.

/: Să ne-ndemnăm, să ne-nvățăm;

Vom zbura ca niște păsărele,

Vom zbura în stol în văzduh, spre nori

Cu Isus, apoi mai sus, mai sus de stele. :/

Vezi, la noi credința-n zbor e vie

Și… deși știm că suntem străini,

Prea puțini azi se desprind de glie;

Cei mai mulți adânc prind rădăcini.

Vezi, că se aud mereu semnale

Și în poarta vremii încă bat.

Ieși și strigă altora pe cale

Că e clipa sfântă de plecat.

Vom lăsa pământul jos și norii,

Vom lăsa amarul în trecut,

Vom intra în cânturi dulci de glorii

Iar în Paradisul cel pierdut.

Home