Spre alte zări
Aș vrea să zbor în zori, ca porumbelul,
Prin spațiul planetar spre alte zări,
Să nu mai văd necazuri de tot felul
Și nici spitale pline de dureri.
Acolo poarta nu se mai închide,
Căci nu e noapte, ci e numai zi.
De soare, lună, nici nu e nevoie,
Căci Domnul luminează pe-ai Săi fii.
Acolo tâmplăria nu se vede,
Căci porțile sunt de mărgăritar,
Și ulița cetății e de aur,
Cum este sticla străvezie chiar.
Aș vrea să-mi văd și eu apartamentul
Și blocul construit acolo sus.
Așa cum scrie chiar și Testamentul,
Căci blocu-i construit chiar de Isus.
Aș vrea să văd cum este temelia,
Cu doisprezece apostoli scriși pe ea,
Cum este construită zidăria,
De Însuși Dumnezeu, cu mâna Sa.
Acolo nu se plătește chirie,
Este totul ca să vrei să te înscrii.
Rămâi moștenitor pentru vecie,
Căci Domnul a plătit pentru-ai Săi fii.
De aceea renunț acum la toate:
De ce-ți mai vine să mai zăbovești?
/: Să duci o viață fără de păcate,
Ca-n locul cel de sus să locuiești! :/
Home