Stea de cântec
A bătut un călător la al inimii pridvor,
Sângerau pe frunte spinii, când lovind sub cruci străinii
Îl plângeau în vale crinii cu un fior.
A bătut și c-un oftat, cerul lumii s-a-nnoptat
"Eli, Eli, lama sabactani?", se frângeau în crâng castanii
Și trecând pierduți toți anii, L-am uitat.
Ai bătut, și din suspin
Mi-ai schimbat ceru-n alin.
/: Stea de cântec preacurată,
Floare albă nepătată,
Viața mea în har spălată ți-o închin :/
A bătut Cel veșnic Sfânt și căzut-am la pământ
Când Maria într-o grădină, printre îngeri de lumină,
Celui viu i se închină la mormânt.
Ai bătut și din pridvor ușa inimii cu dor
Ți-am deschis-o în plâns, Stăpâne
Când din praf și din rușine, am strigat pierdut spre Tine: "Ajutor".
/: Și astăzi El bate
La inima ta. :/ x3
Home