Tată preaiubit de ce taci?
Tată preaiubit de ce taci atât de mult?
De ce nu-mi răspunzi și glasul Tău n-aud?
Mă simt atât de slab, fără Tine acum,
Nu mă lasă singur pe drum!
Ochii mei au încetat să mai privească în Sus,
Văd în urmă mea speranțele ce le-am pierdut,
Dar inima mi-o'nalț acum către Tin'
Că să primesc bucurie și alin.
Lacrimi de căință pe-obraz se preling,
Regret uneori multe lumini s-au stins.
Cu duhul zdrobit păcatul azi îmi plâng,
Nu-ți cer nimic, doar spune-un cuvânt!
Dacă aș putea la tronul sfânt s-ajung,
Poate-aș primi un picur din harul Tău…
Sunt lacrimi de plâns care cerul străpung,
Adună-le-n burduful Tău!
Home