Tu, Soarele nădejdii sfinte

Tu, Soarele nădejdii sfinte Tu sfânt alin în suferinți,

/: Isus învie din morminte nădejdea alesei biruinți :/

Ne-a obosit a noastră viață sub greul munte de nevoi;

/: O, vino astăzi și dezgheață nădejdea amorțită-n noi. :/

Înviorează-ne credința trezește iar un sfânt avânt

/: Să nu ne-nghită suferința, să nu ne culce la pământ. :/

Căci nu cei doborâți Isuse, nici morții nu Te-or lăuda,

/: Și nici nădejdile apuse nu-Ți vor cânta mărirea Ta. :/

Ci numai cei cu viață plină pot lăuda Numele-Ți sfânt,

/: Ei au privirea-n veci senină, căci se hrănesc cu-al Tău Cuvânt. :/

Ridică-ne deasupra noastră, învie iar nădejdea-n noi,

/: Și spre Tăria cea albastră privirea să ne-o ții apoi. :/

Osana, Numele Tău mare cu-ntreagă gura-l vom cânta,

/: Iar viața fi-va Sărbătoare acum și-n veci spre slava Ta. :/

Home