Viața e scurtă, foarte trecătoare
Viața e scurtă, foarte trecătoare,
Îți deapănă în ea, an după an…
Când veșnicia e nemuritoare,
Viața e doar o lacrimă-n ocean.
Vino, la El! Ce bine o să-ți pară!
Și nu uita că timpu-i trecător!
De-i amâna, vei rămânea afară
Și o să plângi amar, sfâșietor.
Sărmane călător, privește-n urmă:
Ce trecător ești azi pe-acest pământ!
Mai ieri, erai copilul plin de viață
Și iertător și plin de harul sfânt.
Te-nvăluiau ieri zorii tinereții,
Voința și tăria te-nsoțeau;
Tu nu știai, dar totuși roata vieții,
În grabă, anii tăi îi învârtea.
Ești, poate, tânăr; crezi că, poate, viața
E drumul neted și nemărginit.
O, nu uita că el se pierde-n ceața
Trecutului, dar are un sfârșit.
Adună omul și agonisește,
Aleargă mult din zori pân' la apus;
Dar nu termină, moartea-n grab' sosește,
Căci are un cuvânt și ea de spus.
Lăsa-vei tot și toată osteneala;
Dincolo nu-ți va fi de vreun folos,
Căci ce-ai făcut, nimic nu se mai spală,
De nu-L primești azi pe Isus Hristos.
Ce minunat va fi acolo-n ceruri!
Să vină azi Împărăția Ta!
Ca păsări vom zbura spre alte plaiuri,
În Țara care-n veci o vom avea.
Home