Când sunt căzut și apăsat mi-e gândul
Când sunt căzut și apăsat mi-e gândul,
Când încercări asupra mea lovesc,
Atunci te-aștept în liniște deplină
Să vii din nou, să stai și să-Ți vorbesc.
Tu mă înalți să pot atinge munții,
Tu mă ridici pe mare să pășesc,
Sunt puternic doar pe ai Tăi umeri
Tu mă înalți mai mult decât gândesc.
Nu-i viaț-aici să aibă împlinire
Și simțuri slabe repede se scurg,
Dar Tu când vii cuprins sunt de uimire
Simt uneori că cerul îl ating.
Home