Valoarea mea nu stă-n averi

Valoarea mea nu stă-n averi,

Sau ale trupului puteri,

Ci-n ale dragostei dureri, la Calvar.

Valoare n-am că-s înzestrat,

Nici că-s înfrânt sau înălțat,

Ci-n sângele cel sfânt, vărsat, la Calvar.

Doar Cristos mi-e bucurie,

Apă vie, și comoara mea!

Mă încred în El, nu-n altul,

Căci numai El îmi umple inima!

Precum pier florile din câmp,

Se duc și ani, și faimă-n vânt,

Dar veșnicia stă chemând, la Calvar.

Cum să mă laud cu averi,

Cu cele omenești ce pier?

Mă laud că-L cunosc pe El, la Calvar.

Două minuni declar voios:

Nevrednic sunt, dar valoros,

Iar prețu-mi l-a plătit Cristos

La Calvar!

Home