Îmi doream…
Mă plângeam ca viața-i grea,
Și că sufletul mă doare.
Și-am văzut în fața mea,
Un biet om fără picioare.
Îmi doream să am mai mult,
Lucruri scumpe și mărețe.
Până când am cunoscut,
Un om orb plin de tristețe.
Atunci mi-am țintit privirea,
Către cer ca să vorbesc.
– Doamne! Iartă-mi rea pornirea,
De ce am îți mulțumesc.
Îmi doream să port pe mâna,
Ceasuri sau brățări frumoase.
Dar văzut-am o bătrână,
Fără mâini, cu haine roase.
Îmi doream să am de toate,
Mă gândeam că sunt sărac.
Și-am văzut pe pat de moarte,
Mulți bolnavi fără de leac.
Home